Wolfgand Amadeus Mozart - Creatia pentru scena

Catalogul general al lui Kochel consemneaza abia la numerele 20 si 21 primele creatii vocale ale lui Mozart, datand din anul 1765, un motet si o arie pentru tenor, primele 19 numere fiind ocupate de creatii pentru claviatura, vioara, violoncel sau orchestra. Ceea ce inseamna ca trei-patru ani de la inceputul activitatii sale componistice, "copilul minune" nu a creat nimic pentru voce.
Incepand cu anul 1765, an de an, in tot restul vietii sale, Mozart a compus si pentru voce, in mai toate genurile vocale, vocal - instrumentale, vocal simfonice, laice sau de cult, de la cantece populare acompaniate la mandolina, pian, orga, sau de orchestra, pana la cantate, messe, oratorii si opere.
Desigur, nu toate aceste creatii mozartiene au ajuns pana in zilele noastre, nu toate au ramas in viata de concert sau in constiinta publicului contemporan. Mozart a compus extrem de putin pentru vocile de alto. In afara pieselor corale pentru patru voci, am gasit o singura "arie de concert" pentru alto, din cele 50 create de compozitor. Cele mai multe sunt pentru soprana, pentru tenor sau pentru bas, separat sau in duete, tertete si in cvartete vocale, constituite neasteptat de surprinzator, ca de pilda: tertete pentru doua soprane si un bas sau pentru tenor si doi basi ; cvartete pentru soprana, tenor si doi basi (Dite almeno) sau pentru soprana, doi tenori si un bas (Cario mio Druck und Schluck).
Desigur nu poate fi vorba despre o aversiune personala a compozitorului fata de vocile de alto, ci mai curand despre absenta unor voci calitative intre mezzo-sopranele cantarete ale epocii.
Trebuie cunoscut faptul ca Mozart nu compunea decat pentru cantaretii existentii in viata muzicala - de curte sau publica - a diferitelor orase pe unde a peregrinat. Mai mult: majoritatea operelor sale au fost create in timpul desfasurarii repetitiilor, cu un anumit colectiv de opera, compozitorul fiind adesea obligatsa tina seama de posibilitatile si limitele vocale ale interpretilor  pe care ii avea la dispozitie.
Ar putea afirma cineva ca Mozart nu s-a depasit pe sine in muzica de opera? Nimeni, desigur. Stim cu totii  ca Mozart  este considerat pe drept cuvant, unul dintre cei mai profunzi si complecsi compozitori ai genului, din intreaga istorie a muzicii. Aproape toate operele au fost comandate de imparati, printi sau teatre de opera. Micul Wolfgand implinise 11 ani cand a compus , pentru universitatea din Salzburg, prima sa opera, pe un text latin, intitulata "Apollo et Hyacinthus". Scrisa in  stilul operei italiene cu influente ale muzicii lui Johann Christian Bach, prima sa opera a reaparut abia in 1953 in repertoriul teatrului de marionete din Salzburg, cu textul tradus in limba germana si cu partitura revizuita.
Beethoven nici nu se nascuse cand Mozart a prezentat la Viena, in prima auditie in anul 1768, opera sa pastorala intr-un act "Bastien si Bastienne", dupa modelul operei Jean - Jacques Rousseau "Ghicitorul satului", in intentia de a dezvolta un gen popular german, "Singspiel-ul".
Poate ca , daca genialul compozitor nu ar fi fost ingradit de limitele si slabiciunile libretelorsi ale cantaretilor din vremea sa, multe dintre operele sale care nu au supravietuit, dar care cuprind pagini muzicale de autentica frumusete mozartiana, ar fi ocupat si astazi locul cuvenit alturi de capodoperele sale, in repertoriul teatrului muzical contemporan. Mozart a compus 626 de lucrari.
Dovada ca, an de an, discografia mozartiana s-a completat cu inregistrari partiale sau integrale ale mai tuturor operelor sale scenice, asemenea teatrelor muzicale din lume.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu